Baterie Antiaeriana Poarta 5

Incepand din extremitatea Portului Constanta, la Cuibul Reginei, continuand in zona Poarta 5, apoi spre Sudul judetului, unde era plasata celebra baterie Tirpitz cu tunuri de 280 mm, germanii, impreuna cu aliatii romani, au dezvoltat un puternic sistem costier si de antiaeriana in WW2. In zona Far / Poarta 5 se afla amplasat un sistem de 4 tunuri de antiaeriana. Sau, mai bine zis, ceea ce a mai ramas din ele – fundatiile de beton si cateva buloane de prindere.

Constructiile se intind pe o distanta de aprox. 50 de metri, de-a lungul falezi, directia N-S. Sunt amplasate in perechi, distanta intre fundatiile “gemene” fiind de 10 m, iar intre cele 2 perechi de aprox. 25 m.  Bateriile AA sunt realizate din beton armat si au forma de decagon, una dintre laturi fiind deschisa. Fiecare latura nu are mai mult de 1 m, asa ca putem aproxima suprafata undeva la 7 m2. Patru dintre laturi se constituie in protuberante masive, ce creaza in interior spatii ale caror intrebuintare se pare ca era aceea de oferi adapost servantilor tunului si a putea depozita lazile cu munitie.

In saracia de informatii ce inconjoara, in Romania, orice obiectiv provenind din Al Doilea Razboi Mondial, este greu de zis ce model de tun AA era montat pe aceste amplasamente. Personal, ma gandesc la o arma de calibrul 20 mm, asa cum a fost cazul multor baterii AA cu design asemanator, parte a Zidului Atlanticului. Nu putem exclude piese de artilerie de calibru mai mare, data fiind soliditatea amplasamentelor.

Din ceea ce a mai rezistat trecerii timpului (si a “magnetilor umani”), observam ca aceste amplasamente de baterii AA prezinta un sistem de prindere al afetului cu 8 buloane si un ax central. Diametrul bazei afetului era in jur de 1 m, ceea ce ma face sa cred ca nu “gazduia” o piesa de artilerie AA de calibru foarte mare.

In general, armele AA nu produc recul atat de mare precum al tunurilor si nu necesita un amplasament greu, dar aceste 4 “cuiburi” sunt foarte solide. S-au turnat blocuri masive de beton armat, acesti 4 “osteni de veghe” au implinit 70 de ani, dar pare ca pot atinge 100.

Toate cele 4 amplasamenete AA sunt identice, la nivelul podelei fiind practicate mai multe deschideri paralelipipedice, dispuse in perechi opozabile. Toate sunt actualmente pline cu reziduuri. Doua dintre degajari sunt destul de mari, estimativ L – 1 m / l – 75 cm. Aceste deschideri par destul de adanci, datorita gunoaielor nu am putut sonda mai in adancime, dar la 1 m nu dadusem inca de baza. Nu pot spune cu certitudine, ar putea fi simple “gropi” cu rol tehnic, ori am putea avea de-a face cu puturi verticale catre o incapere/tunel aflat sub linia flak-urilor. Cealalte deshideri sunt de fapt perechi de cate 2 “adancituri” de dimensiuni mai mici, si probabil aveau rol in ancorarea tunului AA.

Aceste degajari sunt inca prezente (si 100% pline cu gunoi si vegetatie) doar la AA1 si AA2. In cazul AA3 si AA4, “gropile” au fost astupate si cimentuite.

Daca tot ne suntem la capitolul puturi si incaperi secrete, si bateriile AA au partea lor de mister. Intre amplasamentele AA1 si AA2 exista o deschidere (actualmente fara capac), ce comunica cu o camera subterana. Incinta este complet inundata si constituie unul dintre cele mai fetide locuri pe care le puteti gasi in orasul asta. Am fost in explorare in subsoluri, puturi verticale, cazemate, buncare si o multime de tunele, dar niciodata nu am fost in vecinatatea unei asemena scarbosenii. Asta nu inseamna ca nu am fotografiat inauntru, si bine am facut, deoarece, pe peretele incintei inundate se observa o bucata de OSB, ce initial am crezut ca a fost folosit la cofraj (si asta ar fi datat oribilitatea la anii ’90), dar nu, privind mai bine… Bucata de OSB e batuta in zid cu 2 cuie si sustine o placa de OSB, care e chiar plafonul ce sustine pamantul de deasupra. Si fotograful!

E timpul sa parasesc batranele baterii AA. Zona aia este impanzita cu capcane, dincolo de fetida incinta cu acoperis-fantoma, din placaj, in zona exista si o duzina de puturi foarte adanci (15 m), de asemena fara capace. Totul ascuns printre balarii si gunoaie. 70 de ani dupa razboi si bateriile AA inca de la Poarta 5 sunt inca “dangerous area”.

Acum 70 de ani, a fost cam ASA…

Nu exista nicaieri insemne care sa dateze constructiile. Singurele date, oarecum lizibile, sunt 5 caractere, din care am putut identifica numai trei: _273_. Nu e nici o garantie ca nu sunt aiureli scrijelite ulterior razboiului de catre localnici, deandoielnic, insa, este o “gravura” veche.

Sa ne aplecam si asupra “partii tehnice”: schema unui amplasament AA.

Pentru cei care vor sa experimenteze antiaeriana, o imagine panoramica, la 360°, a batranei baterii flak.

(rotiti imaginea <|>folosing mouse-ul, scroll pentru zoom)

icon-car.pngKML-LogoFullscreen-LogoQR-code-logoGeoJSON-LogoGeoRSS-Logo
Baterie Antiaeriana Poarta 5

încărcare hartă - vă rugăm aşteptaţi...

Baterie Antiaeriana Poarta 5 44.158533, 28.633220

 

ACEST ARTICOL ESTE DISPONIBIL ȘI IN LIMBA: Engleză

44 Comentarii la Baterie Antiaeriana Poarta 5

  1. Sa le luam pe rand :)))
    Dupa documetari concluzia e urmatoarea:

    1. Referitor la panourile de OSB
    -partea buna: ele acopera transeele care legau bateriile, traseul fiind liniar majoritatea zonei este sigura
    -partea proasta: traseul transeelor e doar estimativ.

    2.Acele nise sunt pentru adapostirea muntiei

    3.Sub ele este 100% sigur un tunel si un buncar. Scopul acelor deschizaturi “in podeaua” bateriilor era alimentarea cu munitie. Acum ele sunt colmatate.

    4. Amplasarea acelor puturi (care eu continui sa afirm ca sunt pentru comunicatii dar si pentru evacuare de urgenta) in linie cu bateriile subliniaza un tunel sub ele. si cel mai probabil un buncar. A se evdea putul de acces in buncarul demolat de pe santierul WTC. Putul e atat de solid icnat a fost pastrat si va fi inclus in fundatia/rezistenta centrului multifunctional.

    5. Supozitie: Tunelul misterios era folosit pentru alimentarea cu munitie. MA gandesc ca in locul conductei era un acces o minilinie ferata care cara bombele. O Masina sua alt mijloc de transport le aducea pana in tunel. Erau incarcate pe linie si duse sub baterii apoi icnarcate in l;ifturi si urcate sus prin acele deschizaturi acum colmatate.

    6. Cred ca am mai vazut pe site-ul ala nemtesc ceva identic ca aici (ma refer la modul de prindere al bateriilor) asa ca incerc sa le identific.

  2. aa, si am uitat legat de tunel Acest traseu de care vorbeam a fost mai apoi “mascat” cu aceasta conducta dupa ce au fost distruse treptele metalice si montate acele plafoane false peste transee. Daca te uiti pe bing maps spre sudul orasului dupa aceste puturi faleza este SURPATA in interior. Deci confirma partial cele spuse de RC cum ca tunelul ar alimenta atat aceste baterii AA cat si Tirpitz. Faptul ca, conducta are urme de uzura este din cauza apei si acele puturi precum si acele mic tunel sunt inundate, la fel ca acele transee demonstreaza ca nu sunt canalizari. Daca ar fi fost canalizari dimensiunile uriase (putem spune) ar fi dus la disparitia acelei probleme eterne cu care se loveste zona FAR, Billa, Abator. La fiecare ploaie serioasa acolo se merge cu barca. Ori daca aceste tunele ar fi fost canalizari aceasta problema nu ar fi existat. IAr ele sunt inundate ceea ce demonstreaza ca nu beneficiaza de o retea de drenaj si ca apa de la ploi se aduna acolo. Semnele de folosire ale conductei sunt de la ploile care au maturat zona si care in urma si acelor surpari de care vorbeam a adus cu ea gunoaie si pamant.

    In alta ordine de idei acea promenada amenajata de comunisti pe malul portului trebuie un pic explorata. ceva imi spune ca ascunde ceva sub ea 😀

  3. Din pacate mai avem mult pana la concluzii, aici, insa, exista o minima sansa sa gasim referinte la modelul de arma instalat.
    Nu cred ca scarbosenia aia de incinta a fost transeu, daca era transeu trebuia sa duca la “usa” bateriei, nu in lateral, unde soldatul era nevoit sa sara din transeu si sa zambeasca la inamic. Mai degrama acela a fost un depozit de munitie ori un post de comanda. Posibil sa fi corespondat cu deschiderea din interiorul bateriei AA2.
    Lifturi si tunel pana la bateria Tirpitz (care era amplasata pe camp, intre Lazu si Agigea) sunt putin probabile. Germanii duceau un razboi. Rece, calculat, resursele lor erau tot mai putine pe masura ce luptau pe mai multe fronturi, iar Constanta era un obiectiv secundar. Asta se vede si din cazematele multe, dar mici, din bateriile AA de calibru mic, chiar si submarine au adus doar type II, care le erau inutile pe ocean.
    Nu cred ca nemtii ar fi construit doar pentru a crea mistere peste 70 de ani. Sa faci un tunel intre 4 tunuri AA minuscule din Constanta si bateria Tirpitz din Lazu ar fi fost o lucrare ce i-ar fi inspirat si pe aia la Eurotunnel. Si nu-i vad utilitatea. Frontul nu era aici, ci in Rusia, local nu trebuiau decat sa respinga atacuri sporadice ale aviatiei inamice ori cate o nava care-si dorea soarta Moskvei. Nu se punea problema de atac masiv, cu infanterie si tancuri.

    Partea buna e ca din optimismul tau si pesimismul meu, se genereaza un spirit analitic care ar putea rezolva micile misterele. CUm a fost cazul Tobruk, pentru care meriti felicitari. Poate si de la anumiti istorice care sustin ca nu exista tunele nemtesti in Constanta…

  4. Am updatat articolul. Deschiderile din podeaua amplsamentelor AA sunt mai mai numeroase si adanci decat pareau initial. Am adaugat si o “plastografie” ce depicteaza atmosfera de acum 70 de ani, cu tunurile AA deschizand focul in noapte…

    • Eu cand ti-am zis ca sub astea e un tunel pentru munitie :)))
      Constanta a avut un rol destul de important in WW2 pt germani. Totusi au construit dealungul litoralului romanes cun adevarat wall. De la Sulina la Caliacra e plin de buncare germane.Cu cea mai mare agloemratie aici la Ct. Una din operatiunile principale a fost Operatiunea 60.000 cand trupele germane au fost retrase prin portul Constanta de la sevastopol si Odessa si pe unde au mai fost.

              • Am fost la Muzeul Marinei ca sa am de unde sa ma intorc. OAmeni sunt pe langa. In afara ca habar nu aveau ca exista buncare germane acolo pe falez,a habar nu aveau de tunelul de la Poarta 5. Singur ainformatie care mi-a dat-o si e folositoare cat de cat se refera la bateriile de la Poarta 5 si anume ca au fost dezmembrate dupa razboi.
                L-am intrebat s de hdroavianele de la Palazu. La fel oamenii sunt pe langa , mi-au spus ca tot ce stiu e din presa si ma intreba pe mine ce avion e si daca au apucat s ail ranflueze. Ma duc maine la arhive sa ma intalensc cu cineva….Sa vad poate acolo gasesc…

                • Incompetenta si nepotismul sunt la putere in Romania. Inteleg (pe undeva) sa nu stie despre tunelul de la Poarta 5, dar sa nu stii tu despre cazematele de la Statuia lui Eminescu de ex, e ridicol. Toata Constanta le stie pe alea (si mare parte din Romania, ma refer la turisti), orice om normal care s-a plimbat pe acolo este la curent cu existenta lor. Eh,”specialistii” nu le stiu. Cu asemenea “profesionisti” nici nu e de mirare ca orbecaim fara nici o informatie oficiala.
                  hahaha, raspunsul referitor la flak de la Poarta 5 a fost cerebral tare 🙂 Cica le-au demontat dupa razboi! Eh, dracu’, noi credeam ca le-au demontat in timp ce trageau in avioane…

  5. Uite-o aici in toata splendoarea. Pillbox clasic, patarat cu margini tesite. Periscopul deasupra, pe undeva ar trebui sa fie si teava de la ventilatie. In lateral banuiesc ca avea scuipatoare de grenade.

    http://i47.tinypic.com/2ylpudg.jpg

    Blocurile alea de beton au fost puse de comunisti sa stabilizeze faleza, la reamenajarea Str. Traian, undeva prin anii ’60. Casa aia veche cu turn de apa o stiu, cred ca e dinaintea razboiului.

    Ca tot ai adus vorba, cred ca daca am scie un e-mail constructorului WTC ne-ar lasa sa facem poze in cazemata. Ar fi simplu, curat si in siguranta.

      • E deschisa si curata, cu siguranta au fost curiosi sa vada ce-i in ea, de vreme ce fiinteaza in curtea lor. Banuiesc ca e identica cu aia de la Modern, aia de langa dusuri. La exterior cel putin e similara. Cea de la Modern nu are gura de tragere, sau e ingropata sub nivelul nisipului. La interior are un culoar central cu camere stg – dr.

  6. Cele patru pozitii de artilerie sunt clar o variatiune “SK” (“Sonderkonstruktion”, “constructie speciala”, adica nu urmeaza exact tipologia din manual) pe tema unui amplasament deschis pentru tunuri antiaeriene de calibru greu “Regelbau Schwere Flakstellung L 4/5″(tipologia Luftwaffe) sau “Fl 243a” (dupa tipologia Kriegsmarine): http://www.gyges.dk/G-Stand%20%28Small%29.jpg

    De altfel uite aici manualul pomenit mai sus, continand planuri ale bukerelor standard constuite de Kriegsmarine:http://fr.scribd.com/doc/32619164/Regelbauten-der-Kriegsmarine-Germany-WW2

    Tunul, fie 8.8 cm Flak 18/36 (sau 10.5 cm FlaK 38, dar putin probabil) era amplasat in mijloc cu cele patru picioare ale afetului cruciform fixate in gaurile postamentului si prins in buloane pentru stabilitate, iar cele patru nise inconjuratoare contineau munitia, totalizand circa 3000 de proiectile.

    Din ce vad in poze nu exista nici un fel de incaperi subterane sau tunele. Accesul spre pozitiile de tragere se facea printr-o serie de transee care au disparut de mult, avand in vedere ca in acest moment cota terenului este cu vre-un metru si jumatate doi mai jos decat era in 1944 – In mod normal pamantul ar fi ajuns la marginea superioara a amplasamentelor de tragere.

    “Gaura misterioasa” este clar o canalizare moderna, chestie de altfel vizibila dupa betonul diferit din care e facuta si faptul ca are gura la cota terenului actual, nu a terenului din 40.

    Semnele misterioase sigur arata regimentul/compania care a construit pozitiile. Cum nu exista un tipic anume pentru astfel de semnaturi nu putem stii cine exact au fost. Vezi aici alte exemple: http://forum.axishistory.com/viewtopic.php?f=70&t=27415&start=75

  7. Vesti bune si in privinta bateriei de antiaeriana de la Poarta 5. Tot din arhive am aflat ca facea parte din divizonul de Constanta (celalat era la Cernavoda si Fetesti) al Flak-Regiment 202 din cadrul 5. Flak-Division a Luftwaffe, care in timpul cat sa aflat la Constanta a avut trei comandanti: Oberstleutnant (locotenent colonel) Hermann Hiller (40-41), Oberstleutnant Wilhelm Surwald (41-42) si Oberst (colonel) Wilhelm Zabel (42-44). Vezi mai multe aici: http://www.ww2.dk/ground/flak/flargt202.html
    Ca echipament, unitatea de la Constanta nu era dotata cu tunuri de 88 mm Flak 18/36 cum am presupus, ci era in schimb echipata cu tunuri de cal 75mm “Flak M.36 (f)”, mai precis “Canon de 75 mm Mle.32/36” frantuzesti capturate. http://forum.axishistory.com/viewtopic.php?f=70&t=125538
    Dupa cum se vede si din imagini, semana oarecum cu Flak 18/36, avand la randul lui un afet cu patru picioare in cruce, dar cu soclul central cu un diametru mai mare si cu tunul montat un pic intr-o parte, ceea ce ar fi permis accesul la niste suruburi de fixare aflate in centru.

    • Extraordinar! Felicitari domnule!
      Nu ma asteptam sa fie flak, mai degraba vedeam un AA romanesc, dar, iata ca istoria ne spune altceva. Multumesc pentru contributia foarte importanta, wingsofwrath.

  8. nu sapa nimeni in romania dupa relicve si dezlegari de mistere ..nu e timp si stresul e mare goana dupa bani ….pai daca eu in danemarca unde nu afost razboi am dezlegat mistere sap de un an intro pozitie de 3 bunkere ale marinei nemtesti si am gasit o gramada ..ce sa mai zic in romania ..nu pot sa vin sa stau 3 saptamani sa imi iasa actele la detector ca locuri sint …vara o ard in letonia la kurland acolo treaba tata https://www.facebook.com/KurlandKessel19441945 asta e pagina mea PENTRU CONTACTE stalingrad_zaitev@yahoo.com e mail mess cione vrea sa ma insoteasca 3 saptamani la kurland e binevenit

    • Nu se sapa, nu se cauta la detector, cel putin in Constanta. La noi nici nu s-au dat lupte atat de crancene pe teritoriul tarii, pe timpul WW2. Ceea ce exista era destul de mare, constructii, baterii de tun etc. La noi e plin de detectori de metal – se numesc tigani (sau magneti) si iti detecteaza orice fel de metal aflat in sol, in aer, uneori si in apa.
      In Danemarca a fost alta situatia, cum ai specificat si tu – nu a fost teatru de razboi, dar germanii au construit numeroase buncare pe coastele daneze. La Kurland-Kessel am inteles ca e plin de artefacte (a nu se intelege ca sunt gramada, la vedere), si, spre deosebire de Stalingrad, la Kurland-Kessel nu a fost macel. Fortele germane au capitulat, au aruncat arme, placute de identificare, acte etc, asa incat zona e propice pentru detector.
      Pe de alta parte, ceea ce se intampla la Stalingrad e o mizerie de cea mai joasa speta. Acolo a fost un mormant comun urias, sute de mii de oameni au murit in liniile alea, iar “cautatorii de comori” dezgroapa pamantul in care li se odihnesc oasele pentru artefacte. De cele mai multe ori placute ID care au ajuns in pamant odata cu posesorii lor.
      Spui ca in Romania se aleraga dupa bani si nu mai exista interes pentru altceva. Nimic mai adevarat. Tot atat de adevarat e insa si ca ceea ce fac “cautatorii de morti” la Stalingrad (si nu numai) este tot alergatura dupa bani. In plus este si josnic, e acelasi lucru cu a dezgropa mortii din cimitir pentru a le lua verighetele.

      Mult succes la Kurland-Kessel!

  9. la stalingrad oamenii o ard urat …am in colectie placute de indentificare romanesti cumparate de acolo de la volgograd actualul nume stalingrad vechiul nume unitati care sau pulverizat sub senilele tancurilor rusesti …si totusi romanestile se vad bine lumea cauta eu am vreo 5 …nici nu pot sa imi permit sa cumpar la nesfarsit ….dar nimeni in romania nu face nimic sa organizeze o expeditie cu cativa vlajgani de pe la noi sa ne dezgropam si sa aducem in tara soldatii romani …macar naiba un permis ceva ca de bani de drum neom descurca ….lupte sau dat in romania dar …taranii romani dupa lupte au strans tot de pe camp …la oarba de mures si in alte locuri sint ww1 tari locuri pentru detector dar timpul ma preseaza …BUNIcul meu a luptat la stalingrad miraculos a scapat inpreuna cu un neamt ….ma uit cateodata pe okaziile romanesti sint niste scursori de oameni ce vand casti la preturi exorbitante eu am in colectie 20 casti combat si altele luftstuz etc dar preturi ca in romania depaseste orice imaginatie a nesimtiri puturoase a taranului roman pus pe facut bani…https://www.facebook.com/stalingradshadow asta este profilul meu puteti da ad daca sinteti colectionari si iubitori de istorie pS am o casca de la galati o frumusete un m42 cu un mare cartus in cap conditie buna cu rest de interior si vopseaua originala 2 serii etc …se mai gasesc si in romania dar nu la 600 700 ron cum am vazut

  10. Lucrurile au evoluat, si, precum in cazul Tirpitz, pe masura ce apar noi informatii, scriptice sau fotografice, parte din ipoteze sunt negate, iar altele devin certitudini.
    Am intrat in posesia unei harti fotografice Luftwaffe (aceeasi prezentata in articolul Luftwaffe ’44: Aeroport CET / Anti-Aeriana Poarta 6, dar, de data aceasta la o rezolutie foarte mare. Se pot observa pana si cuiburile individuale de mitraliera de pe tot cuprinsul Sudului si Estului Constantei. Iar configuratia coastei (Far – Poarta 6) e cu totul diferita de ceea ce se presupunea anterior…
    Voi reveni cu un articol, deocamdata suprapun pozele then/now.

Lasati un comentariu