Misteriosul put de acces in cazematele D si E (partea a II-a)

Saptamana trecuta analizam intr-un articol putul de acces in pillbox-urile de pe faleza Cazinoului, din dreptul “statuii lui Eminescu”.

Pe langa ceea ce ne asteptam – culoarul catre aceste doua cazemate, fotografiile au relevat si prezenta a unul sau doua grilaje colmatate, de mari dimensiuni si o adancitura, o deschidere in podeaua putului. In lipsa unor analize concludente, folosind doar fotografiile, nu puteam exclude ipoteza unui nivel inferior, sub nivelul marii.

Astazi revenim cu informatii noi. In urma sondarii inaltimii putului si a acelei “degajari”, am obtinut urmatoarele date – putul are o adancime de 5 m, iar acea deschidere este de fapt o mica adancitura, cu o inaltime de doar 20 cm. Asadar, nici o trapa spre adancuri si nici o poarta catre alte lumi.

Cum am procedat: am folosit un cablu, cu un lest in capat pentru a determina adancimea. Dupa masuratori am lasat sa cada o piatra in acel “decupaj” de pe podeaua putului. Rezultatul il puteti vedea in poze.

Revenind la cele doua grilaje de pe partea de Nord a putului, este posibil ca acestea adapostesca o camera ori un mica galerie. Ceea ce este sigur este ca un spatiu gol exista in imediata vecinatate a grilajelor, deoarece placa falezei s-a surpat putin chiar in acea zona.

ACEST ARTICOL ESTE DISPONIBIL ȘI IN LIMBA: Engleză

6 Comentarii la Misteriosul put de acces in cazematele D si E (partea a II-a)

  1. 🙁 PAcat…mare pacat 🙁 ma asteptam s afie mai adanc si acum lansez un nOTv-ism daca e un capac metalic acolo :))))

    In alta ordine de idei am fost in audienta ca sa ma exprim delicat (practic am dat bunza in birour neanuntati) la Custurea la muzeul de isotrie sa il intreb de buncare. Omul habar nu avea despre ce vorbesc. Singurul lucru care l-am scos de la el e ca in arhivele muzeului nu exisa planuri.

    • Culmea este ca, impreuna cu piatra am lansat in put si lestul folosit la firul de masurare – o clema de cuplaj, din metal. Cand a cazut a sunat ca metal pe metal.
      Treaba e ca nu vad cum ar fi rezistat un capac metalic in apa atatia ani, plus ca ar fi trebuit sa se inchida dinspre nivelul inferior.
      Din punctul meu de vedere, misterul acelei deschideri este 90% rezolvat. Las 10% pentru surprize, surprize, never say never & stuff. In ceea ce facem noi, care analizam fiecare umbra, fiecare asociere de pixeli pentru “a vedea dupa colt”, sunt putine sanse sa face testul clasic – coboram si punem mana.

    • Legat de Custurea,cred ca are spune adevarul, astia de la Muzeu se axeaza in special pe istoria antica, mai putin pe cea relativ recenta. Armata are cu siguranta ceva date, planuri si/sau fotografii. Nu cele originale, dar unele dintre cazemate au fost folosite si dupa razboi, doar ca impotriva altui dusman. Tinand seama ca cele mai multe sunt construite dupa un standard, cred ca Armata are ceva date.
      Si referitor la tunelele din vecinatatea Comandamentului, ei stiu cu siguranta mai multe, e normal, fiinteaza de atatia ani acolo, macar din curiozitate si tot au trimis un fraier de soldat sa racaie prin tunele.

  2. Din nou documentatia germana e interesanta. Usile erau ermetice si foarte groase pana la 15 cm. Asa ca sunt sanse ca acolo sa fie o trapa. Otelul folosit de ei la usi era destul de rezistent. Am gasit poze inclusiv cu usi tip grilaj care au rezistat in apa. Oricum si aici e de studiat. Cert e ca la cum sunt amplasate sigur odata cu reabilitarea falezei vor trebui sa le deschida.

    • Asta se poate afla doar coborand in put, lucur simplu de realizat, dar trebuie sa actionam mai repede, ca vine zapada pana la astia cu refacut faleza. Ne trebuie doar niste legitimatii RAJA, daca stii pe cineva cu o imprimanta buna, se rezolva. E aur curat, ne putem baga in toate “canalizarile” cu asa ceva. Luams si niste veste de alea reflectorizante de erau candva obligatorii sa le ai in masina si gata, suntem oficial RAJA.

Lasati un comentariu